2009

încă 3 zile. ar fi fost frumos dacă anul ăsta s-ar fi sfârşit deja,
dacă s-ar fi sfârşit cu săptămâni bune înainte, cu ani buni înainte.

să îl privesc de la distanţă şi să spun că a fost frumos
că pielea s-a schimbat, altceva acoperă trupul,
şi am rămas la fel de fragil ca atunci, deşi altfel, că zâmbesc mai des
şi am învăţat să spun poveşti, vocea s-a mai asprit şi gesturile
au devenit mai expresive, mai lente şi mai puternice,

strofa aceasta am scos-o şi nu ştiu să pun nimic în loc acum.

ea îmi va spune curând, dar ea nu poate înţelege
că asta nu are nicio importanţă, iubito. că pielea mea
s-a exfoliat unde am tatuajul,
despre care vor vorbi şoptit prin pauze fetele de la facultă,
a căzut de pe chip acolo unde am frecat cu scrub,
celulele moarte din unghii, celulele moarte
din firele de păr de pe scalp, de pe sex şi din barbă.

ar fi frumos să râdem împreună seara când am terminat
cu proiectele ori scrisul,
să râdem de toate aceste lucruri care ne-au făcut rău cândva,
să nu mă laşi să plec. anul ăsta va trece de tot.